Insomnia

E ceasul cand tacerea e la ea acasa.Cand, in sfarsit, varfurile de brazi inzapezite se bucura de mesajul cerului si de sub pat ies monstri sa imi tulbure visele.
Noaptea e mai lunga decat ma asteptam.Acum pot sa imi ascult gandurile care bineinteles profita de liniste si se intrec in a-mi frange pacea;
Pe peretii albi, personaje din povestile copilariei isi fac aparitia:capul zmeului e retezat de viteazul fat-frumos cu maini iscusite si degete rotunde, si printesa captiva eliberata de tiranul care-i sorbea tineretea.Ma trece un fior.
Pe mine Fat-Frumos nu m-a salvat de monstrii propriei minti.Nu exista Fat-Frumos?Cum sa nu?Se plimba chiar sub nasul meu fara sa aiba habar ca eu exist;salveaza printese care nu-l inteleg si-l cred un soi de cavaler ratacitor fara scutier.Ele nu vor sa fie salvate.Nu ca mine, scoase dintr-un castel in care domneste intunericul.