vineri, 23 aprilie 2010

Poem catre Marte

Marte, de ai cat de cat atmosfera, primeste-ma la tine.
Nu vreau sa iau cu mine nici oameni...nici jivine.
Imi sunt de-ajuns eu,asa cum ma stiu...desi n-as fi vrut.
Asa ca...tine-te ca vin degraba.
Prefer desertul tau, in locul acestui PUSTIU.
De-mi dai voie,as vrea sa-mi infiintez o institutie al carui obiect sa fi desfiintarea a tot ce vor sa infiinteze oamenii.
As mai vrea sa vad marea, daca o ai, aici pe pamant nu vreau sa ma duc, si-oricum e prea scump, nu imi permit.