Si ninge iarasi cu fulgi mari

Si ninge iarasi cu fulgi mari… iarna de anul acesta m-a prins in sala de lectura. Visele mele stau inchise in beci si nu le pot scoate afara, sa vada ninsoarea. Faptura sta si suspina la geam, in timp ce fratii ei, fulgii de nea se joaca purtati pe brate de mama lor alba. Simt apasarea tot mai grea a celor patru pereti ai acestei absurde existente! Mi-am educat nevoile sa taca si in schimb am crescut dorinte intr-un cuptor fierbinte al unei minti bolnave. Nu vreau sa ma mint, ma simt singura, si frica imi mananca din oase pe zi ce trece. Iarna de anul acesta...as vrea sa-mi bata la usa cu sperante si sa nu ma mai doara nedurerea. M-as odihni in mine, ca la gura sobei, in timp ce afara ar viscoli. As gasi tot ce am nevoie acolo..in mine: si hrana si caldura si leacuri pentru degeraturi si rani. Iarna de anul acesta...mi-ar placea daca, asa grava cum e ea...mi-ar domoli prin ninsoare propriul viscol launtric.