Octombrie

Dimineti senine, zambete pline, ceas de trezie si flori de iasomie.
Vorbe de duh, pasi apasati, verdele verde al ierbii. Privesti in ochii celor care nu te vad, nu te aud, si mai rau e ca nu se aud pe ei insisi.

M-am saturat de mirosul greu al orbirii. Soarele se ridica pe cer, acelasi soare in cele 365 de zile ale anului, care aduce si duce cu el acelasi mesaj, scris cu raze fierbinti pe firmamentul cerului.
Oamenii au astupat cu cuvinte fara rost sunetul tacerii.

E vremea stransului roadelor. Toamna, o fecioara despletita, isi plimba haina in degrade peste lume, si din cand in cand mai aluneca cu picioarele in noroiul pe care oamenii au uiat sa-l spele cu lacrimi. Sau poate nu mai au lacrimi...
Eu inca ma mai caut in cele 1001 incaperi ale mintii. Se pare ca inca nu am invatat ca nu aici o sa ma gasesc. Ma rog inca sa nu ma fi inchis in beciul propriei mele minti. Nu am cheile de acolo, iar usile nu pot fi clintite cu una cu doua, sunt usi grele de fier.
E inadmisibil sa stau in beci si sa lipsesc de la spectacolul vietii.

Dintr-o data mi s-a facut dor de copilarie. Umblam cu picioarele ude in opinci si-alergam dupa vite ce nu ma ascultau- asa cum oamenii nu isi asculta sufletul.
Vreau sa mananc paine satioasa in care s-au copt amintiri, vreau sa torc lana cu bunica in pragul tinzii, pentru o haina care sa ne pazeasca de frigul unei toamne lipsite de credinta. Octombrie e un alt nume pentru inceput.

Dragostea e simpla

Am vrut sa scriu despre dragoste. Sa umplu caiete intregi cu tot ce imi trece prin cap in legatura cu ea. Ce sa-ti spun? Painea se face din aluat, asa cum dragostea numai din iubire se poate naste.
Asa cum alegi sa mergi pe un drum, alegi sa si iubesti. Sa-ti imparti painea fizica si cea spirituala cu cei saraci in toate cele.
Sa-ti rupi sperantele si sa le imparti multimilor si sa vezi ca ele nu se imputineaza.
Dimpotriva, se inmultesc si iti raman si pentru viata de acum si pentru eternitate. Dragostea inseamna sa dai, si cum altfel, sa si primesti. Sa ti se dea apa din belsug atunci cand ea e scumpa gurii tale, si band din ea, materia sa se uneasca cu duhul, imanentul cu transcendentul, si din gura ta sa iasa izvoare care sa stinga setea sufletelor arse de durere.
Ai primit apa, ai dat inapoi apa. Nu de la tine ai dat.
Dragoste- daca nu poti plange cu cel ce plange, si-si varsa durerea in fata ta, sa-i arati ca sunt motive sa zambeasca, sa-i intinzi delicat o frantura din bucuria care te-a cuprins pe tine. Cum? Prin marturisirea Adevarului.
Dragoste inseamna sa stii si sa simti ca nu esti singur.